neobisnuit

Astazi scriu la ora asta si nu cred ca voi mai scrie si la ceas tarziu de noapte, but again who knows ?
Dupa munca si o sedinta fara sens m-am retras in cafeneaua "de fite", care by the way nu este Mon Cher cum crede toata lumea; people aia nu este cafenea de fite, este doar o cafenea cu o servire nasoala unde nu stiu sa iti schimbe scrumiera. Si chiar sunt nervos cu toata categorisirea asta oameni nomrali versus fite, wake up nu exista locuri pt unii sau pt altii, exista locuri publice si punct.

Referitor la mailul cu pricina, nu l-am dat dar astazi am primit sfaturi ca nu ar fi prea tarziu sa il dau dar pe cuvant ca imi este asa cumva sa ii dau un mail si sa ii spun ce ? nu nu se poate situatia este cumva complicata si eu trebuie cumva sa renunt la cest gand sau nu? dracu stie ca eu unul sigur nu stiu.

Si cum va spuneam o zi la munca ce a inceput excelent : am ajuns dimineata la munca, apasa pe buton, vine liftul, in lift numai pitici, serios va spun ca mi-a fost frica si ma simteam ca Guliver, ma asteptam din clipa in clipa sa ma lege si sa ma maltrateze. Acest gand nu provine neaparat din ideea ca am eu ceva cu piticii, dar serios tipele astea mici se uitau tare dubios la mine. Am scapat ca am mers doar pana la etajul doi ( multumesc mai marelui Manager ca am biroul acolo ca daca il aveam la 8 sigur nu scapam cu viata ). Cu toate ca programul incepe la ora 9 si era ora 9:30 am ajuns al doilea dintr-o echipa de 8 oameni, nu face nimic nu ma deranjeaza. Deschid pc-ul si gasesc mail primit sambata noapte ca " is verrrrry urgent " si imi venea sa dau un reply cu intrebarea : " You ! personal life ? or you don't know the meaning. ". Ce sens are sa muncesti ca disperatul si sa castigi mult daca nu te poti bucura de acei bani ?Au venit si colegii si am iesit si afara la cafea si iar m-am enervat dar am invatat sa trec cu usurinta peste. A venit ora pranzului si o data cu ea si stupefierea ( se face comanda printr-un tool si primim comnada direct la munca ) survenita in urma vizionarii mancarii, anume : varza calita cu salat de varza; nu pot sa comentez, inca sunt in stare de soc. Am plecat la o sedinta, dupa care uite-ma ajuns in cafenea unde am fost primit in aceeasi maniera prietenoasa ca intotdeauna, de aia nu o sa renut la cafeneaua asta doar pt ca niste inferiori frustrati spun ca este de fite.

Am o prietena cu care vorbesc din an in paste cu toate ca lucram in aceeasi companie. O consider prietena pt ca stiu sigur ca m-ar ajuta daca as avea nevoie. Serios daca o inteleg de ce are atitudinea asta: suntem prieteni foarte buni cateva zile dupa care raceala vreo 2 luni. Eu nu o mai inteleg si pana la urma o sa o intreb de ce se comporta in felul asta, dar pana atunci este ok si asa.

O alta amica-colega cand am plecat de la sedinta, tam nesam si nu stiu cum am pornit o discutie despre cultura si arta, credeti-ma nu sunt un necunoscator dar refuz ideea de a-l considera pe x pictor geniu cand el a trasat niste linii alan dala. Ciudata treaba asta cu arta, mai sti poate dupa ce mor or sa spuna si despre mine ca am fost un geniu neinteles si ma vor ridica la statul de mare artist, ca la ce haos inscris creez as merita.

Am incercat astazi intr-un mod subtil sa invit pe cineva la teatru si la fel de subtil am fost refuzat, nu inteleg unde am gresit sau daca am fost deplasat. Ideea este ca am fost refuzat. Eu ca surdu sau chiorul ( cum vreti ) am facut o invitatie in seara asta la o cafea si raspunsul a fost : maybe, dar va spun eu sigur ca este nu. hehehe cum le stiu eu pe toate exact ca nu om mare.

Putina economie nu strica so again nu inteleg cum zic astia ca suntem in criza ? Cafeneau este plina - lumea bea cafele etc., se fac nunti, se fac petreceri de burlaci/burlacite. Astazi imi povestea cineva ca au facut pretrecerea de burlacite la Milano, un week-end intreg. Ma gandesc daca asta este fita sau nu, si inclin inspre nu avand in vedere ca o seara intr-un club civilizat si cu multa bautura si cu ce mai include o asmenea petrecere ar ajunge cam la the same money money. Acum frustratii or sa spuna ca sunt fite, eu urlu ca NU, ci este doar cultura respectului de sine.

Si in timp ce scriam a mai venit un comentariu : sa ii trimit o scrisoare, pai nu am adresa si este la moda sa fim enviroment-friendly. Si realizez acum ca sunt old fashioned si ca as trimite o scrisoare dar sunt mici impedimente. Mie imi place sa ofer flori, sa dau mesjae de noapte buna sa provoc zambete. Si am primit si reclamatii ca as fi emo ( "drama boy"), nu sunt, pur si simplu asta vad in jurul meu si asta scriu. Eu zambesc most of the time dar realizez ca totul in jur este cam de cacao si ma uit la oameni si ii vad ca sunt suparati din rahaturi si stau incruntati, repet, macar eu zambesc.

Si tot in timp ce ma chinuia talentul, am primit si confirmarea refuzului, delicat adevarul but...
Si un sfat pe linia de incheiere nu incercati sa intelegi reactiile, gandurile etc unei femei pt ca nu aveti cum !