sfarsit

Orice in viata arata intr-un anume fel in functie de perspectiva. In concluzie sfarsitul poate fi privit ca un capat de drum sau ca inceputul a ceva nou.
Fuse vara si se duse, a venit toamna. Cred ca acest sfarsit de vara a fost cel mai minunat din toti cei 25 de ani de viata, spun asta pentru ca a fost absolut increibil cum ieri muream de cald la 37 de grade si astazi tremuram la 17 grade. Superb pentru ca asta s-a intamplat in ultimul week-end din August, ultima luna de vara. Este de prisos sa mai mentionez ca in aceasta ultima seara de vara eu am avut parte de cea mai tare noapte de club de foarte multa vreme incoace, adica mai mult de un an.

As putea la fel foarte bine ca fiecare titlu de post de duminica seara sa sune la modul " cronica saptamanii XXXX " dar ce sens are, asa mai chinuim un pic neuronul sa nascoceasca 2-3 cuvinte pentru titlul si care aparent nu au nici o treaba cu ceea ce scrie in acel post.

Marele noroc al noului meu loc de munca este faptul ca am norocul si bucuria s alucrez c niste oameni interesanti si absolut minunati. Ca in alta ordine de idei daca fac gafa sa ma duc pana in locul unde si regele se duce pe jos miroase mai rau c ain interiorul unei vidanje, nu ca as sti dar imi nu imi inchipui sa existe un miros mai grav. Facand o analiza in mare a companiei si prezenta s ain Romania pai ar iesi ceva de genul, anagajam o armata d eoameni ca s amunceasca pe bani putini si totul pare super ok caci pentru ei acesti bani putini inseamna putin iar pentru noi inseamna bine cu totate ca toata lumea s eplange nerealizand ca scara standardelor se modifica in fucntie de cati bani castigi. Si ce vezi in jur ? Pai ai parte de managemnt romanesc si sincer pot spune ca este cea mai trista experienta din domeniul management caci el mangerul roman citeste politica companiei si o aplica in felul sau comunist stupid. Se pare ca asta a fost tot timpul prostia la noi stim sa citim dar aplicam in modul nostru si asta nu ar fi neaparat ceva rau daca nu modul nostru de aplicare nu ar fi cel mai stupid posibil. Te uiti la ei si te amuzi cand vezi un taran venit de la coada vacii obisnuit sa linga ca ajunge pe o pozitite de management si are pretentia ca suborodonati sai sa aiba atitudinea de nevertebrate. Uof multumesc destinului ca sunt condus de unul din putinele exemple de manager in adevaratul sens al cuvantului caci altfel cred ca acum imi scriam post-ul de la respectata institutie de relaxare pe numele ei Socola. Te uiti la oameni si descoperi cateva categorii :
- cei c enu vor nimic d ela viata lor profesionala si isi consuma timpul in gol si oferindusi singuri pauze prelungit menite a fi consumate la bodega de peste drum la multe halbe de bere
- ai nevertebratele care nu scapa nici o ocazi de a linge cate ceva in speranta ca vor ajunge si ei sa fie lini la un anumit moment
- mai exista categoria celor ce stau de multi ani pe aceeasi functie da ei se considera oameni de cariera prin simplul fapt ca sunt statornici, bai inteligntilor cariera presupune acumulare d enoi cunostinte si aplicarea lor
Si cred ca sa ami gasi ceva categorii dar acestea sunt principalele si realizez ca nu are nici un sens sa ii judec pe ei cand eu ma numar printre cazurile fericite dar ma dezamageste felul in care din ce in ce mai multi oameni lasa viata sa treaca pe langa ei de parca ar fi un joc d epoker la care daca nu ai cartea buna zici pas.

Revenim..... la ce ? aaaaaaaaaaaaa stiu putina muzica pentru respectabilii ce citesc acest blog.



Ma framanta de ceva vreme o intrebare putin existentiala, cum poti recuceri pe cineva din trecut ? o persoana pe care o consideri tocmai potrivita pentru tine doar ca ai facut sau a facut anumite greseli la un anumit moment si s-a decis sa se puna stop de catre unul sau de altul. Cum ar fi cand tu esti prieten/a cu respectiva persoana s aii spui ca de fapt tie iti place de ea/el si ca ai vrea sa mai incercati. Bai serios am stat si am rasturnat chestia asta pe taspe parti si am ajuns la ceeasi concluzie, este imposibil. Daca cineava are vreun raspuns va rog nu ezitati sa imi trimiteti si mie caci eu unul sunt inceata maxima.

Ca incheiere as vrea sa spun ca nu am ce sa mai spun. As vrea sa spun ceva totsi dar ma gandesc ca spun prea multe cu toate ca am impresia mereu ca spun prea putine.
Viata-cariera-iubire-prioritati si cate mai sunt si or mai fi si momentan nu le realizez, sunt toate atat de obositoare si drumuriel lor sunt ata d epline de gropi incat de multe ori iti vine sa faci un creit si sa pornesti a asfaltare pe cont propriu caci nu-i asa totul este mai usor in viata daca ai bani.

Somn usor !