sâmbătă, 22 august 2009

cam asa

Final de saptamana. Ce bine ar fi daca grijile sau probleme ar tine fix o saptamana, nu de alta dar sa poti spune " gata o sapatamana noua cu noi surprize " si chiar asa sa fie.

Omul evolueaza, valorile, prioritatile omului se schimba. Nu suport oamenii care spun ca ei asa sunt si ca nu se pot schimba, sunt cei mai mari ipocriti posibili. O persoana care are peste 40 de ani o cred daca imi spune ca nu se poate schimba dar voi toti care sunteti pana in 40 si spuneti ca nu va puteti schimba ar trebui sa va fie rusine cu voi insiva.

Este sambata seara si ma simt un pic descumpanit, sunt eu cu gandurile mele si se pare ca asta nu imi face tocmai bine, mai ales ca din cauza unor antibiotice nici nu pot bea alcooooooool deci there goes the fun down the drain.

Se pare ca mi-am creat o traditie in a adauga melodii post-urilor mele, de ce ? Pentru ca pur si simplu sunt un mare meloman si atunci cand pun o melodie aici inseamna ca in incurcatura sinapselor mele cuvintele scrise au o oarecare legatura cu respectiva melodie. Este week-end si voi atasa doua melodii.

Prima dintre ele este foarte buna pentru self motivation. Si poate cea mai buna fraza din melodie este aceasta : " I was lost and I'm still lost but i feel so much better "



Continuam...
Sentimente ! Acum ceva vreme am scris ca am impresia ca sunt poate ultimul om care considera ca inselatul este ceva rau, am aceeasi parere si acum. Discutand cu un foarte bun prieten am resusit sa inteleg cate ceva si sa trag cateva concluzii, spune eu, de mare filozof. Inselatul este o notiune relativa deoarece fiecare in functie de cat de incriminat este o priveste altfel. Pentru unii incepe de la o privire, pentru altii de la cateva cuvinte, sau poate de la un sarut si culmea pentru foarte multi inselat este atunci cand ti-o tragi; ciudat, ultima parte nu am reusit sa o inteleg. Dupa inselat apare minciuna, se pare ca intr-o relatie toata lumea minte dar din diverse motive :
- sa ascunda faptul ca a inselat
- pentru ca ii este rusine cu adevarul
- considera ca adevarul l-ar putea deranja pe celalalt si astfel ar putea afecta relatia
Acestea din urma sunt minciunile de genul : " Am mintit pentru binele relatiei noastre" Serios ????

Batranul Caragiale spunea :

" Cel mai trist lucru in dragoste este faptul ca de cele mai multe ori sufletul ti-l rapeste exact acela care nu are nevoie de el "
Viata mi-a aratat ca aceasta fraza este un mare adevar de aceea sfatul meu este atunci cand nu iubiti nu va bateti joc iar cand iubiti faceti-o fara a va gandi.

Mai aveam de scris dar m-am plictisit asa ca acum ma voi retrage la somn pe final va las sa ascultati o melodie si sa va ganditi bine cui ii spuneti te iubesc sau pe cine raniti atunci cand inselati.

Un comentariu:

Alexandra A spunea...

O poveste pe care o iubesc si care, „in incurcatura sinapselor mele” obosite dupa o noapte sucks mi se pare ca se potriveste cu melodia lui Tiesto, si pe care vreau sa ti-o impatasesc (daca nu cumva o stiai deja):

„ Se spune ca in timpuri imemorabile,orice om era inzestrat cu un har divin. De teama sa nu-i complexeze pe zei, Brahma, zeul suprem, s-a hotarat , intr-o zi, sa-i deposedeze pe oameni de acest dar.
Ca urmare, slujitorii lui Brahma au sugerat ca divinul din om sa fie ascuns in adincurile pamantului. Stapanul s-a opus, pentru ca stia ca oamenii, cu spiritul lor iscoditor, vor sfredeli maruntaiele pamantului, iar aceasta ascunzatoare nu era deloc sigura. Atunci, slujitorii lui Brahma au propus ca aceasta comoara a oamenilor sa fie ascunsa in adancurile oceanelor. Stapanul a obiectat din nou, sugerand ca si acolo comoara este in pericol. Printre stele atunci, au spus slujitorii, intr-o ultima incercare de a da o solutie. "Ii stiu pe oameni prea bine, curiozitatea ii va impinge sa exploreze intreg universul, nici acolo nu e sigur." Si pentru ca toti slujitorii erau intr-o pana de inspiratie, Brahma insusi a dezlegat problema, propunand ca harul divin sa fie ascuns acolo unde acesta nu il va cauta niciodata, adica in profunzimile propriei sale fiinte. Ei bine, continua legenda, din acele timpuri uitate, omul a cautat peste tot: in adancurile pamantului, a coborat in lumea de corali a marilor, a cercetat spatiul in cautarea acelui lucru minunat, care exista in fiecare om, in regatul sau interior. "

:)